Stilul arhitectural brancovenesc

Între 1678 și 1725 in arta romaneasca a aparut un stil aparte si anume "stilul brancovenesc" dupa numele domnitorului roman Constantin Brancoveanu (1688-1714). Aceasta perioada a artei romanesti este un ultim moment de sinteza si înflorire a artei postbizantine într-o epoca in care arta balcanica era inca fidela traditiei ortodoxe.

In aceasta epoca domni ca: Șerban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Nicolae Mavrocordat, mitropoliti ca Varlaam, Theodosie, Antim Ivireanu, episcopi ca Stefan Mitrofan, stareti ca arhimandritul Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia si eruditi ca fratii Greceanu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino realizeaza în același timp o ampla opera de reactualizare a traditiei bizantine. La curtea domneasca a avut loc o adevarata Renastere bizantina. El reprezintă un sincretism intre traditii artistice locale, valahe, bizantine și alte influente orientale si forme occidentale, ale Renașterii, cum ar fi scoala italiană.

În secolul al XVIII-lea, stilul brancovenesc a devenit stil national si s-a raspandit in toata Tara Romaneasca ajungand pana in Transilvania.

Stilul arhitectural brancovenesc este recunoscut astazi ca fiind “primul stil românesc”. Principalele caracteristici ale stilului sunt: elementele de pietrarie prelucrata artistic; relieful accentuat prin tehnica "a jour" atat in sculptarea pietrei (capitelurile din biserica manastirii Sinaia, balustrada pridvorului de la biserica Stavropoleos din Bucuresti), cat si in prelucrarea artistica a lemnului (tample, jilturi domnesti sau arhieresti); predomina motivele vegetale: acantul, vrejuri, strugurii, floarea soarelui; incepe inca timid sa se dezvolte sculptura figurativa: apar personaje biblice (Moise, Aaron, Samson in lupta cu leul, cei 4 evanghelisti insotiti de simbolurile lor) sau chipuri de ingeri; se contureaza un tip nou de coloana, derivata din cea corintica, dar cu capiteluri mai putin dezvoltate; in pictura se amplifica portretele votive.

 Pridvorul deschis se generalizeaza catre sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui urmator, fiind unul din elementele specifice “stilului brancovenesc”.

Stilul brancovenesc s-a nascut la Hurezi unde se afla principala ctitorie de cult a lui Constantin Brancoveanu si, totodata, cel mai vast ansamblu de arhitectura monastica din Tara Romaneasca, (1690-1697). Fatadele tencuite sunt decorate cu arcaturi, cele din registrul superior avand centrul marcat de un element circular, ca o cununa. Elementele florale în culori vii dau culoare numeroaselor scene biblice din biserica. Pentru aceasta Brancoveanu si-a ales cei mai priceputi mesteri: Manole, Caragea, Istrate, carora le impune sa creeze un stil romanesc. Fresca de la Hurezi este unica în tot spatiul rasaritean, pentru ca  imbina foarte bine iconografia religioasa si compozitia cu caracter laic

Mogosoaia si Potlogi sunt singurele palate brancovenesti ramase in Romania.

Cel mai reprezentativ monument civil construit in stil Brancovenesc, datand din anul 1702, este Palatul de la Mogosoaia. Palatul are elevatia pe trei niveluri, incluzand un beci monumental, boltit, cu stalp central de sustinere. In vremea lui Constantin Brancoveanu incaperile aveau picturi murale. Loggia si foisorul, cu pietraria lor artistic lucrata, dau nota de inconfundabil stil brancovenesc. Scarile exterioare conduc din curtea palatului intr-un balcon amplasat in mijlocul fatadei principale.

  Pentru curtea lui Constantin Brâncoveanu, Hann Sebastian (argintar-aurar, sec XVII) a realizat deosebite opere – ferecaturi de carti, monostrante, cadelnite, panaghiare, cruci, potire, cani, tavi, pocale din aur si argint, podoabe ce stralucesc si întregesc stilul brancovenesc, opere nemuritoare pastrate în muzee din țara si strainatate.

Cel de al doilea palat brancovenesc se afla la Potlogi, jud. Dambovita  si a fost construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. Fatada orientata spre un elesteu are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana. In varianta de la Potlogi, ele sunt realizate in stuc.

Principala caracteristica a acestui stil folosit la Mogoșoaia și Potlogi, este tratarea peisagistica elaborata ce cuprinde gradini si zone cu apa, centrate pe un palat a cărui simetrie interioara este incadrata de peisajul înconjurator. Exemple suplimentare ale acestui stil se intalnesc în sculpturile si picturile murale, care sunt caracterizate de exaltare similara naturii, dupa cum e evidenta si in recurenta motivelor florale si vegetale.  

In Bucuresti s-au pastrat cele mai multe constructii apartinand stilului brancovenesc, majoritatea fiind lacasuri de cult.

Mitropolia Romaniei este o biserica construita in stil Brancovenesc cu un aspect exterior nu foarte frumos, dar cu un interior de o rara frumusete.

Biserica Casin este construita intr-un stil imbinat intre stilul Brancovenesc si stilul Bizantin. Ca orice monument Brancovenesc la intrare se observa coloanele care caracterizeaza acest stil. Deoarece are putin si dintr-o basilica a stilului bizantin biserica Casin este foarte inalta si foarte spatioasa.

Biserica Coltea - (1702), ctitoria spatarului Mihail Cantacuzino, biserica reprezentativa pentru stilul brancovenesc, se distinge prin decorul din piatra sculptata cu elemente figurative la portal si la capitelurile coloanelor pe care se sprijina arcele pridvorului. Exteriorul bisericii pastreaza, de asemenea, urme ale decorului pictat cu elemente florale de inspiratie persana, incluse in cartuse.

Biserica Stavropoleos este de asemenea construita in stil brancovenesc.

Biserica Fundenii Doamnei - Biserica din 1699, atipica din punct de vedere al decorului fatadelor, este cea mai originala ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino. Pe fatadele ei decoratii de stuc, putin proeminente, amintesc prin desen si tematica de miniaturile persane: alaturi de numeroase motive florale, se pot vedea aici palate orientale, pauni, fantani cu jocuri de apa.

Biserica Kretzulescu  (1722) se incadreaza in specificul stilului brancovenesc.

In Muntenia si Oltenia in realizarea picturilor si sculpturilor vechi apar adevarate dantelarii în lemn, ca la manastirile Govora și Horezu sau la biserica Sfantul Spiridon din București.

Din stilul brancovenesc al artei romanesti din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea se mai pastreaza astazi case si conace boieresti precum cea a banului Cornea Brailoiu din Vadeni si a Glogovenilor din Glogova, Casa Baniei din Craiova, jud. Dolj , Conacul Druganescu din Floresti-Stoenesti, jud. Giurgiu, secolul al XVIII-lea, exemplu de arhitectura civila post-brancoveneasca cu loggie si foisor .

Enumeram cateva biserici construite in stilul brancovenesc: Biserica Sf. Treime, din  Afumati, Ilfov, construita de stolnicul Constantin Cantacuzino (1696), Manastire de stil brancovenesc Aninoasa, jud. Arges  (1729-1730), Biserica fostei manastiri din Baia de Arama, jud. Mehedinti , 1699. Ctitor Milco Baiasul, Biserica Tuturor Sfintilor din Baia de Fier, jud. Gorj  este ctitoria egumenului Dionisie Balacescu de la Hurez (1748-1749), Manastirea  Govora, jud. Valcea, Biserica Adormirii Maicii Domnului (1691-1697) din Ramnicu Sarat, jud. Buzau, ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino, manastirea Sambata de Sus, jud. Brasov - Ctitorie a vornicului Preda din 1657, Biserica de la  Surpatele, jud. Valcea .

Ansamblul din Sinaia, jud. Prahova include doua biserici. Manastirea Sinaia este o ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino. Interesante la acest mic edificiu cu pridvor deschis sunt elementele de pietrarie: coloanele pridvorului, coloanele cu capiteluri traforate care marcheaza trecerea dintre pronaos si naos, dar, mai ales, ancadramentul usii, revolutionar prin reprezentarile antropomorfe, pana atunci strict evitate in ortodoxia romaneasca. Stilul intregului complex este brancovenesc, ctitorul fiind un unchi matern al domnitorului.

 

Comentarii:

Mirela postat pe 17 Ianuarie 2013
de mare ajutor!
Am primit la ora de istorie sa facem un proiect despre stilul brancovenesc ...am ales sa nu fac de pe wikipedia si cand am gasit acest articol m-am bucurat deoarece avea aceleasi date ca de pe wikipedia dar structurate in propozitii mai ample si folositoare.Multumesc!

sasha postat pe 27 Iunie 2011
Multumesc
Textul mi-a oferit exact informatiile de care aveam nevoie in legatura cu acest subiect.

ana postat pe 23 Iunie 2010
da ...
Scrieti voi altele creati voi contrastele numai asa se vor aparea comparatile.

irina postat pe 07 August 2009
in ansamblu este un articol bun
singura curiozitate mai de negasit pe nicaieri se refera la interioare. sunt interioarele stilului brancovenesc, la origine( exceptand deci influnentele aduse de diferitele etape istorice care au urmat), aceleasi cu cele pe care le stim? cum arata oare mobila, trecerea dintre camere, asezarea camerelor dupa functiune etc. acesta este un articol foarte bun pentru descierea stilului la fatade dar pentru interioare slab. acestea sunt partile buna si rea ale articolului.

Florentina postat pe 30 Mai 2009
articol bun
Emi, Nu ai dreptate. Eu sunt abs0olventa de istoria artei si articille de arta sunt cele pe care le citesc cel mai frecvent. Acesta imi pare un articol foarte bun.

emi postat pe 14 Aprilie 2009
cam lung,fara inteles
A fost un artcol lung,fara inteles.Se trecea de la un subiect la altul.