(P) Instruirea, formarea si perfectionarea personalului din sectorul constructii

formare profesionalaDr. Ing. Ionel IORGA

Sectorul Constructii este un sector de activitate in care lucratorii sunt expusi unei palete largi de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala: riscuri fizico-chimice, biologice, mecanice, electrice, ergonomice si  psihosociale.

Instruirea  personalului  are ca scop eliminarea sau diminuarea numarului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienta cunostintelor privind posibilitatile de producere si de prevenire a  producerii accidentelor de munca in special in sectorul constructii, unde de regula forta de munca este slab calificata.
 
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde 3 faze:  
a) instruirea introductiv-generala;   
b) instruirea la locul de munca;   
c) instruirea periodica.

Instruirea introductiv-generala se face:  
a) la angajarea lucratorilor   
b) lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
c) lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.

Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general. Instruirea introductiv-generala se face de catre:   
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau   
b) lucratorul desemnat; sau   
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau   
d) serviciul extern de prevenire si protectie.

Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitati si de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii, in general.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele probleme, in conformitate cu tematica aprobata de catre angajator: 
a) legislatia de securitate si sanatate in munca;   
b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca;   
c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;   
d) masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.

Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe baza de teste, iar rezultatele vor fi consemnate in fisa de instruire. Lucratorii nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit cunostintele prezentate in instruirea introductiv-generala.     

Instruirea la locul de munca

Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii in parte. Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor, inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii.

Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:   
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii; sau  
b) lucratorul desemnat; sau   
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau   
d) serviciul extern de prevenire si protectie.   

Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/ lucratorul desemnat/serviciul intern/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, tematici care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.

Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa verificarea cunostintelor de catre seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se consemneaza in fisa de instruire individuala.   

Instruirea periodica

Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca. Durata instruirii periodice, intervalul dintre doua instruiri si periodicitatea verificarii instruirii vor fi stabilite prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru. 

Durata instruirii periodice nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste in instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:  
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in  munca; sau   
b) lucratorul desemnat; sau   
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire; sau   
d) serviciul extern de protectie si prevenire.   

Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.

Instruirea operativa

In sectorul constructii, datorita riscurilor deosebite si fluctuante de la o zi la alta este necesara efectuarea unei instruiri operative de 10÷15 minute la inceputul fiecarei zi de munca. In cadrul acestei instruiri se vor preciza sarcinile zilnice ale lucratorilor, masurile de protectie necesare, verificarea purtarii echipamentului individual de protectie, regulile minime de igiena a muncii etc. Instruirea operativa se face de catre seful de echipa.

Formarea si perfectionarea in domeniul securitatii si sanatatii in munca
Personalul cu atributii in domeniul securitatii si sanatatii in munca (persoana desemnata, coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca, personalul serviciului intern de prevenire si protectie, personalul serviciilor externe, membri comitetelor de securitate si sanatate in munca) trebuie sa posede nivele de pregatire corespunzatoare urmatoarelor nivele: nivel mediu, nivel superior, curs de coordonator.

Nivelul mediu

Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu sunt:
- studii medii tehnice;
- curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 80 de ore.

Nivelul superior
 
Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior sunt:
- studii superioare tehnice;
- curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 80 de ore;
- curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel putin 180 de ore.

Cursul de coordonator

Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca necesare pentru a urma cursul de coordonator sunt:
- studii superioare tehnice in domeniul constructiilor;
- curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 80 de ore;

Cursurile de formare-perfectionare in domeniul securitatii si sanatatii in munca se efectueaza de catre:
- furnizorii de formare profesionala autorizati de Autoritatea Nationala pentru Calificari (ANC), infiintata in conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011 privind educatia nationala, prin reorganizarea Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA);
- alte institutii care au prevazuta, in actul de constituire, si activitatea de organizare de cursuri in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Comentarii:

etzEqBkTjuHgrMmxjY postat pe 08 Aprilie 2013
qMUHCddcUVnyyHGJZND
foarte interesanta ideea si chiar tin sa psoetz o intrebare:preambul : sunt un utilizator bitdefender ts 2011 beta 3. am avut ceva necazuri atat cu bdis 2009 cat si cu bdis 2010 datorate instabilitatii sistemelor (cu acesta din urma prin luna septembrie anul trecut, anul acesta l-am avut instalat doar 3 saptamani fara a intampina necazuri) .ipoteza: fiecare utilizator prefera intrunirea unor conditii de baza care sa caracterizeze o suita de securitate:1. rata de detectie cat mai ridicata a av-ului (incluzand aici si modulul anti-phishing) (de preferat cea mai buna)2. sistemul sa fie stabil3. un firewall care sa functioneze eficient fara a stresa utilizatorul4. eventual, un filtru anti-spam care sa functioneze optim.miezul problemei/intrebari : in conditiile in care, bitdefender este recunoscut pentru instabilitatea sa, iar rata de detectie este surclasata de alte produse similare, care sunt motivele pentru care firma isi canalizeaza resursele financiare, umane si logistice in dezvoltarea unor proiecte precum modulele backup (cine ar renunta la acronis pentru un bitdefender instabil?) sau tune-up (personal prefer programul cu acelasi nume) ? nu este normal sa alocati resurse pentru rezolvarea problemelor de baza si abia apoi sa va ganditi la extinderea suitei de securitate?concluzii : va apartinprecizari : as prefera evitarea unor raspunsuri toxice care includ bitdefender face bitdefender are in permanenta viziunea bitdefender etc se poate cat mai scurt si la obiect?multumesc!