Luminile orasului

Fie ca este naturala sau artificiala, lumina poate accentua arhitectura deosebita a unei cladiri, ii poate masca defetele, atrage atentia si ii poate da un aer sacru sau maiestuos.  

Tehnologia necesara
Se pare ca ledul este ultima frontiera a iluminarilor arhitecturale. Ledurile sunt pretutindeni in peisajul citadin, nu numai in luminile semafoarelor sau pe display-ul ceasului digital, loc in care a aparut pentru prima data acum cateva zeci de ani. Led este prescurtarea de la ''light emitting diodes'', adica diode care emit lumina. Ledurile si-au facut incet-incet drum in aplicatiile arhitecturale de peste tot din lume desi, pana de curand, ele nu erau considerate solutii practice care sa merite sa fie aplicate pe scara larga. Cum insa tehnologia s-a dezvoltat considerabil, ledurile au devenit mai mici, emit mai multa lumina si consuma mai putina energie, caracteristici care i-au determinat pe multi arhitecti si designeri sa le includa in proiectele lor.

Multi producatori, chiar si cei mai sceptici, incep sa ia in considerare implementarea tehnologiei bazate pe leduri in produsele pe care urmeaza sa le scoata pe piata.
 

Galleria West, un mall din Seoul. Cladirea monotona de beton construita in 1970 este ascunsa in spatele unui zid format din 4330 discuri de sticla cu leduri luminoase. Fiecare disc functioneaza ca un pixel urias, fatada cladirii devenind un imens display.

 
Cea mai des intalnita aplicatie a ledului este, fara discutie, in reclamele luminoase care isi schimba culorile sau in panourile decorative de pe cladirile impunatoare. In general, daca se doreste ''infrumusetarea'' cladirilor cu culori intense, atunci ledurile sunt solutia potrivita. Designerii din acest domeniu il folosesc ca pe un element estetic secundar, pentru a da o nota speciala sau pentru a evidentia alte elemente. 

Calitatea de a-si schimba culoarea exista si la alte lampi de iluminat stradal sau arhitectural.

Lampile fluorescente RGB au fost sursa efectelor de schimbare a culorii si ele inca mai sunt folosite cu succes in unele proiecte. Un exemplu in acest sens este turnul Deutsche Post din Bonn, Germania, proiectat in 2003 de Helmut Jahn.

Cu toate acestea, in alte proiecte se prefera ledurile pentru iluminarea fatadei. Vorbim acum de cladirea Chanel din Tokyo, pentru care s-a facut o analiza comparativa intre lampile fluorescente si ledurile, din puctul de vedere al gradului de intretinere, cantitatea de caldura emisa si consistenta culorilor; alegerea a fost in favoarea ledurilor. Arhitectii au mai fost incantati de calitatea ledurilor prinse in fatadele moderniste de sticla si metal, de a-si schimba modul de iluminare in fiecare noapte, reproducand, de exemplu, semnatura Chanel. Desi aceasta alegerea a ridicat costurile proiectului, arhitectii au fost convinsi de eficienta in timp a ledurilor.

   Sediul Chanel din Tokyo, proiectat de Peter Marino, are o fatada tripla care prezinta un invelis de sticla si leduri speciale, care permit cladirii sa fie complet transparenta in timpul zilei si sa lumineze ca o lanterna noaptea. Mai mult, de iluminarea cladirii raspunde un director de arta care programeaza diferitele modele in care se aprind ledurile.
 
 
Ledurile au o viata extrem de lunga, ceea ce le transforma in cea mai buna solutie, in cazurile in care corpurile de iluminat vor fi greu de intretinut. Un exemplu in acest sens este hotelul Semiramis din Atena, Grecia, care are anumite zone in care ar fi fost dificila inlocuirea lampilor.

Desi in general nivelul de flux luminos emis de leduri ramane scazut, exista si produse de acest gen care sunt foarte stralucitoare, proiectate special pentru luminarea unor elemente speciale sau a spatiilor inchise. Aceeasi tehnologie este ideala si pentru aplicatiile de exterior care nu trebuie sa emita multa lumina (corpuri de iluminat pentru scari, alei, pavele luminoase, etc.), deoarece ele functioneaza la temperaturi foarte variate; lampile fluorescente, de exemplu, nu functioneaza bine la temperaturi scazute, iar cele de  mare intensitate cu descãrcare de gaz, numite pe scurt HID, nu se aprind sau se sting imediat (la acest sistem, filamentul becului a fost inlocuit cu o capsula de gaz. La toate lampile de mare intensitate cu descarcare de gaz lumina se produce cand curentul trece prin vaporii de metal. Cantitatea de lumina emisa este mult mai mare decat cea a becurilor halogen, iar consumul este mai mic; in plus, fata de halogen, culoarea luminii este mai apropiata de cea naturala.). In afara de faptul ca au un consum foarte mic, ledurile pot fi solare sau alimentate de baterii, ceea ce le face sa fie potrivite pentru proiectele in care lumina nu trebuie intrerupta.

Cum nu iradiaza caldura, ledurile sunt alegerea perfecta pentru interioarele in care caldura poate deteriora obiectul care trebuie luminat - un tablou sau exponatele unui festival dedicat ciocolatei. Din acest motiv si lampile de birou au inceput sa incorporeze tehnologia ledurilor.