Avantajele unei case de lemn

Plansee 

Casele construite pe structura din lemn se particularizeaza prin exceptionale calitati termo si fonoizolatoare ale planseelor. Stratul izolator de vata minerala sau polistiren expandat regleaza transferurile de caldura pe verticala si amortizeaza foarte eficient chiar si zgomotele cele mai stanjenitoare (calcatura unor pantofi cu toc inalt, tropaitul copiilor, caderea unui obiect greu).

Spre deosebire de planseele de beton, cele ce fac parte din structura orizontala de rezistenta a caselor din lemn pot primi cu mai multa usurinta si cheltuieli mai reduse, finisaje variate si spectaculoase. Grinzile structurii pot fi lasate la vedere, efectul estetic fiind garantat. Ele pot fi acoperite in totalitate prin placare cu lambriu sau gips - carton.


Golul de aer dintre grinzi va constitui un element izolator suplimentar.
Un planseu bine executat, conform detaliilor din proiectul de structura, este tot atat de rezistent din acest punct de vedere ca si unul de beton armat.


Pentru plansee, peste panourile de pereti se aseaza, de regula, dulapi orizontali de 20/5 cm, la interax de 40 - 50 cm, care constituie elementul de rezistenta al planseelor. Peste acesta se aseaza straturile care formeaza pardoseala camerelor (in primul rand termoizolatia). La deschideri mai mari de 6 m se pot utiliza subgrinzi avand sectiunea de 200 x 200 mm.

 

Optional, in locul grinzilor masive se pot folosi grinzi lamelare, lipite multistrat. Planseele se pot realiza in mai multe moduri constructive:


a. plansee cu grinzi din lemn dispuse la distante reduse (40 - 60 cm) care se reazema pe scheletul portant din lemn;
b. plansee cu grinzi din inima plina realizate din placaj si incleiate. Aceste tipuri de grinzi dau posibilitatea de modulare astfel incat sa se poata acoperi deschideri si forme diverse in plan ale constructiei;
c. planseele cu ferme din lemn realizate cu zabrele metalice sau din lemn. Aceasta solutie da posibilitatea unei montari simple pe santier, fara a folosi utilaje de ridicare, iar pozitionarea conductelor pentru instalatii se poate face in inaltimea grinzilor prin golurile existente;
d. in cazul etajelor mansardate, talpile inferioare ale fermelor de acoperis constituie grinzile de planseu peste etaj.


In toate cazurile, termoizolatia si fonoizolatia la nivelul planseului se realizeaza cu saltele de vata minerala sau polistiren cu densitate mare.


La partea interioara se executa finisajul tavanului alcatuit din placi de gips carton sau lambriuri din lemn, montate prin intermediul unui caroiaj de sipci.


La partea superioara, pentru imbunatatirea comportarii structurii de rezistenta a caselor din lemn la solicitari seismice sau la solicitari de vant cu intensitate mare, grinzile planseelor se vor placa cu placi fibrolemnoase tip OSB sau cu doua randuri de scanduri dispuse incrucisat la 45 de grade.


Fixarea placilor fibrolemnoase sau a scandurilor pe grinzile de planseu se realizeaza cu cuie si holzsuruburi, iar fixarea grinzilor de scheletul portant din lemn se face cu piese metalice speciale. Pentru o preluare cat mai eficienta a eforturilor de lunecare in plan orizontal, placile fibrolemnoase sau scandurile trebuie sa fie prelucrate pe cant in sistem lamba si uluc.


Daca se doreste un montaj rapid si se dispune de utilaje de ridicare a planseelor se pot realiza module prefabricate asemeni panourilor de pereti: cu termoizolatie, placare de rezistenta din placi OSB sau scanduri incrucisate, finisaje.

 

Bariera anti - vapori 

Are rolul de minimaliza efectele umiditatii. Exista trei modalitati prin care umiditatea ataca constructia:

-difuzia: umiditatea migreaza dintr-o zona cu umiditate crescuta intr-o zona cu umiditate redusa. Acest fenomen face ca fenomenul sa se extinda in scurt timp in zone intinse ale constructiei. Bariera anti-vapori face ca difuzia umiditatii sa fie redusa sau chiar sa fie eliminata;

- acumularile si scaparile de aer din constructii genereaza spatii in care se acumuleaza umiditate in exces in cavitatile din pereti si in eventualele imperfectiuni ale structurii. Bariera antivapori creeaza un start izolator care diminueaza substantial aceste efecte.

- patrunderea ploii: afecteaza structura izolatoare a casei. Bariera anti-vapori este utilizata pentru a preveni infiltratiile generate de actiunile ploii.

Intresul pentru cresterea eficientei termice a locuintei a facut ca tehnologiile dezvoltate pe aceasta linie sa determine scaderea infiltratiilor de aer si implicit a umiditatii, fapt care genereaza cresterea coeficientului termic al constructiei. Umiditatea care patrunde in cladire, in special prin zonele de intersectie ale structurilor genereaza condens, determina ulterior aparitia igrasiei si mucegaiului care au un efect distructiv asupra cladirii. Barierele anti-vapori bine realizate reduc aprope la zero riscurile aparitiei umiditatii in nou constructie.

Nivelul de umiditate al aerului defineste umiditatea relativa a constructiei. O umiditate relativa de 100% indica faptul ca aerul contine o mare cantitate de vapori fapt care poate influenta negative temperatura din incinta. O umiditate relativa situata intre 30 si 50% este optima pentru un grad de confort normal.

Aerul cald poate transporta mai multa umiditate decat aerul rece. Umiditatea difuzata de caldura umezeste structurile constructiei pana la nivelul in care acestea nu mai pot retine cantitatea de vapori suplimentara, moment in care apar problemele legate de igrasie si mucegai. Cand aerul cald intra in contact cu suprafete reci, vaporii de aer se condenseaza iar picaturile de lichid se depoziteaza pe respectivele structuri. In zonele cu variatii climatice, condensul apare de regula in perioada lunilor reci.


De asemenea, aerul cald generat in interiorul cladirilor se strecoara prin defectele din structura cladirilor formand zone in care se depoziteaza umiditatea, care se difuzeaza ulterior spre zonele mai putin umede. Acumularea acesteia in exces poate dauna foarte mult constructiei.

Pentru izolarea peretilor si acoperisului contra infiltrariii umiditatii se folosesc bariere anti-vapori realizate, de regula, din folii de polietilena sau folii de aluminiu montate intr-o structura continua, etansa, care previne realizarea scurgerilor de aer si difuzia vaporilor de apa in interiorul constructiei. Cel mai utilizat material pentru realizarea barierei de vapori pentru pereti din structuri prefabricate din lemn este folia de polietilena continua cu grosimea de 0.15 mm.

Infiltrarile determinate de ploaie sunt minimalizate de finisajele exterioare eficiente care impiedica aparitia fenomenului. Deoarece lemnul folosit la realizarea structurilor de baza are un grad scazut de umiditate, in combinatie cu bariera interna anti-vapori si finisajele exterioare anti-umiditate, exista sanse reduse ca in interiorul structurii peretilor sau acoperisului sa se formeze acumulari de umiditate care sa afecteze stabilitatea termica a constructiei.


Bariera anti-vapori este o membrana care restrictioneaza migrarea umiditatii prin difuzie din zone cu un grad inalt de umiditate. Bariera de vapori trebuie instalata in apropierea partii incalzite a peretilor pentru a nu genera condesarea vaporilor de apa pe partea rece a structurii. Zonele dintr-o construtie in care apar probleme de umiditate. Exista mai multe zone in care umiditatea poate provoca probleme pentru o constructie.

 

Ferestrele. Condensul care se instaleaza in jurul ferestrelor este determinat de scaparile de aer care apar datorita unor probleme de constructie. Problemele de condens pot fi rezolvate prin cresterea eficientei termice a ferestrei, reducerea pierderilor de aer din jurul ferestrei printr-o etansare cat mai buna, realizarea unei incalziri suplimentare a zonei, montarea unei bariere tip termopan.

Zonele de intersectie ale peretilor si tavanului. Aceste intersectii sunt principalele generatoare de umiditate, putand afecta structura peretilor si generand scaderea coeficientului termic si scaderea substantiala a confortului din locuinte. O buna bariera anti - vapori poate diminua in mare masura eventualele neajunsuri.

Mansarda si plafonul. Scaparile de aer din mansarda si condensul care apar ulterior pot afecta structura generala a cladirii. O buna izolatie exterioara, o ventilatie eficienta si o bariera anti-vapori pot inlatura aceste neajunsuri.

Comentarii:

UkVNJmRmhwoS postat pe 15 August 2012
cWKtkucBEdapiuCafVl
d-le emanuel delaenu, va felicit si va multumesc ca nu ati ramas indiferent la suferinta unor animalute pe care le-ati adoptat.sper sa va urmeze exemplul cat mai multi si precis atunci vom fi mai buni cu totii!