Propolisul

PropolisulPropolisul este farmacia albinelor si in acelasi timp marea speranta a apiterapiei. Desi este cunoscut si folosit de peste 5.000 de ani pentru proprietatile sale conservante, cicatrizante, antiinfectioase, antitumorale, etc., natura lui este si astazi invaluita in mister. Exista peste 20 de actiuni farmacologice si peste 200 de substante deja semnalate in acest mare necunoscut, propolisul.

 

Dar ce este propolisul, pana la urma?

 

Este o substanta cleioasa, puternic aromata, de diferite culori, foarte complexa, sare se prezinta sub diferite forme fizice, chimice si biologice. Propolisul are diferite functii in diferite locuri in stup - el este facut de albine pentru a apara viata coloniei sub raport fizic, chimic si biologic. Pentru ca barierele formate din aceasta substanta strajuiesc intrarile in stup, i s-a spus propolis, ceea ce in limba greaca inseamna inaintea sau in fata cetatii.

 

Propolisul, asa cum il intalnim in stupul albinelor, este un extraordinar complex de substante organice. In cercetarile oamenilor de stiinta, el este clasificat atat dupa utilizarile sale in stup, cat si dupa compozitia si folosirea in apiterapie.

 

Propolisul superior are o consistenta mai mult fluida si este folosit de albine la acoperirea celulelor, a solzisorilor de ceara ce intra in constructia fagurilor, precum si a capacelelor de faguri, a barajelor din jurul fagurilor, precum si acoperirea spatiilor din jurul ramelor sau de pe podisor si formarea micilor depozite de rezerva de pe marginea ramelor. Acest propolis are mai ales actiuni chimico-biologice si este format in proportie de 70% din sucuri protective din muguri de arbori (din perimetrul stupinei) si din secretii faringiene ale albinelor, inclusiv poleina ramasa in gusa lor de la polen si in proportie de 30% din ceara si polen.

 

Propolisul inferior are o consistenta mai mult solida si este folosit de albine fie la acoperirea diverselor resturi, fie la micsorarea gaurilor din urdinis, gasindu-se mai ales pe fundul sau podeaua stupului, la partea inferioara a raelor sau catre urdinis; are mai ales actiuni fizico-chimice si este format in proportie de 70% din ceara si polen si 30% din sucuri de pe muguri si din secretii ale albinelor.

 

Din punct de vedere biologic, propolisul este un produs de cules si de secretie al albinelor, din aceeasi categorie cu mierea si polenul. In conditii obisnuite, activitatea acestuia scade rapid odata scos din stup si mai lent dupa primele 2-3 ore, pentru ca in functie de conditiile de pastrare, activitatea uila a propolisului sa dispara dupa 1-3 ani. La rece, propolisul este o substanta solida, dura, friabila in aschii; la cald devine moale, maleabila, aderenta si lipicioasa.

 

In Romania, propolisul se comercializeaza intr-o singura categorie eterogena, sub forma bruta, in piete sau in magazinele specializate. Trebuie precizat ca exista sortimente deosebit de valoroase, cum ar fi propolisul de delta, cel de conifere, de lunci, etc.

 

Actiuni terapeutice ale propolisului

Datorita consistentei sale complexe, deosebit de bogate in substante active, produsele sau preparatele pot avea o pluralitate de actiuni.

 

Astfel, propolisul este recunoscut pentru actiunile sale antiinflamatoare, antibiotice, antibacteriene, bacteriostatice, dezinfectante, antivirotice, antifungice (contra ciupercilor), toate cu spectru larg de actiune partial cunoscut; el mai are actiuni antialergice, antihistamice, antigerminative, actiune stimulatoare a reactiilor imunitare, actiune antiiradianta, cicatrizanta, conservanta, antitoxica, combate mancarimea de piele si tumorile, actiune eutrofica, regeneratoare, etc.

 

Indicatii terapeutice

Multiplele actiuni ale propolisului explica utilitatea lui pentru aproape toate bolile.

 

Prima indicatie a tratamentelor cu propilis o constituie chiar intepaturile veninoase ale albinelor. Propolsul actioneaza ca un real antidot, foarte puternic, al veninului de albine. Este suficient ca dupa intepatura albinei sa se smulga usor acul cu punga de venin ramas in piele si sa se aplice deasupra propolis, fie in solutie apoasa, fie in solutie alcoolica, uleioasa sau chiar brut, luat imediat de pe rama, pentru ca in 1-5 minute sa dispara orice reactie locala sau generala (umflatura, roseata, durere, intepatura, mancarime, tulburari generale) adesea fara a fi nevoie de o alta aplicare de propolis. Pentru persoanele mai sensibil,e sau cand intepaturile sunt pe fata sau pe cap, este preferabil sa se repete aplicarea de propolis de 2-3 ori pe zi.

 

Actiuni toxice, adverse ale propolisului

Datorita compozitiei sale plurale, necunoscuta in mare parte, exista posibilitatea ca unele sortimente de propolis sa contina substante toxice, rezultate din culesuri toxice de la sucurile anumitor muguri de arbori sau de la poleina anumitor polenuri florale toxice. Este o situatie care trebuie avuta in vedere si care impune prudenta si o testate prealabila a sortimentului care urmeaza sa fie folosit in aplicarea in scop medical. Uneori, sortimentul sau mostra de propolis poate fi contaminata cu microorganisme rezistente la propolis, cu pesticide si cu alte impuritati fizice sau chimice care il pot face nociv, sau chiar sa genereze actiuni adverse.