Stiluri decorative (III)

Stil decorativStilul mediteranean, cunoscut si sub denumirea de stilul spaniol modern, este caracterizat prin eleganta si naturalete. Mobilierul variaza de la functionalul simplu la formalismul extrem, pastrand insa, intotdeuna, o tenta de vechi. Se folosesc colori in tonuri de pamant: teracota, galben cald; nuante de albastru marin si alb. Finisajele sunt complexe: pereti de piatra, accesorii complicate din fier forjat, pardoseli din marmura, dar sunt combinate cu pattern-uri simple. Accentele se obtin cu ajutorul nuantelor de auriu si albastru. Folosind materiale robuste care rezista in timp, imaginea oferita de stilul mediteranean este una rustica si primitoare. Nimic nu trebuie sa fie stralucitor si nou. Pieselor confortabile si uzate, elementele de ceramica,  ancora agatata de perete, un hamac in camera de zi, cateva plante exotice si o duzina de scoici completeaza aspectul stilului mediteranean.

 

Stilul oriental - Decorul oriental este descris de simplicitate, echilibru si pragmatism. Camerele sunt de obicei rar finisate, iar mobilierul este simplist, din lemn negru, pe fundalul unor pereti luminati. Accesoriile includ carpete orientale, seturi de ceai deosebite, obiecte din jad, fildes, coral sau onyx, elefanti, dragoni, evantaie, tec-uri, elemente decorative din lemn lacuite si imprimari incarcate din matase.

 

Stilul Shabby Chic (zdrenturos, neingrijit), folosit initial in Marea Britanie, acest stil eclectic (unii il considera romantic) s-a extins in mai multe tari, devenind popular datorita accesibilitatii si costurilor reduse. Culorile deschise pastelate (alb, roz cald, verde sau gri sters), tesaturile si mobilierul vechi, accesoriile vintage si materialele invechite sunt elementele componente ale acestui stil. Definitoriu pentru acest stil este faptul ca pastreaza aparenta unui timp din trecut. Shabby Chic poate fi definit, la modul simplist, ca fiind stilul mai degraba sic decat la moda, stilul ce reflecta calitatea de a fi opus noului.

 

Stilul tuscan - caracterizat de un aspect rustic accentuat, finisaje simpliste cu accente elegante din fier, olane de teracota pereti texturati sau cu picturi murale detaliate si elegante (trompe l'oeil). Imaginati-va o viata in stil rural, ca intr-o gradina arsa de soare (aspect imprimat de culorile folosite) in culori de maslin, strugure, curmal sau de Dijon, accentuate de obiecte rustice din fier deosebite.

 

Stilul victorian - stil decorativ si arhitectural, numit dupa regina Victoria a Angliei, foarte popular in a doua jumatate a sex XIX, este reprezentat prin mobilierul masiv din lemn de mahon, nuc si trandafir, finisajele intunecate, brocaturi bogate si catifea in decorarea pieselor de mobilier, a peretilor si ferestrelor. Culorile specifice stilului sunt puternice si indraznete: movul, rosul de Burgundia, albastrul si verdele. Impreuna cu dantela, fireturile, franjurile si tivurile acestea completeaza finisajele de tip victorian. Papusi din portelan, cosuri din rachita, palarii si cutii de palarii, nasturi si flori uscate sunt accente aparte intr-un astfel de decor. Scaunele cu spatare ovale si tabliile marmorate pentru mese si bufeturi sunt etichete ale stilului victorian.

 

www.incasa.ro

 

 

Comentarii:

UkfLzhOdGQEw postat pe 17 Iulie 2012
ssuTaBYR
COMENTARII ASUPRA FOTOGRAFIEI AVIONULUI DIN BANEASAIn 1963 am terminat liucel Cantemir. Examenele de intrare la Universitate erau foarte populare, de multe ori cu peste 20 de aplicanti pentru un oc, dintre care un percentual important era reservat ai fiilor de buna origine, adica din clasa muncitoare membri de partid, etc.Eu am reusit sa intru la Ingineria Civila.La sfirsitul primului an, inainte de celebrarea ultimelor doua examene, numele meu a fost publicat, impreuna cu alti 60 de norocosi , pe usa principala a universitatii, si cu conotativul de Dusman al Poporului dat afara din Universitate.Partea curioasa, sau nu,a fost ca majoritatea numelor publicate erau asa zis evreiesti Partea interesanta a istoriei de abea incepe. Ce nu stia inteleptul care a concepus acest act descriminatoriu, a constituit baza si cauza plecarii familiei noastre din tara, renuntind de forma voluntara la cetatenia romina, Ma explic:1. Tatal meu era unul din inginerii cei mai cunoscuti in Rominia. A fost el care, in calitate de Inginer Sef, a construit Teatrul de Opera din Bucuresti, terminat cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului di 1953, mentionat de Shony (incredibil ca i-si aminteste de atitea lucruri de Bucuresti)2. Gherghiu Dej la informat pe tatal meu ca nu o sa-l lase sa plece din tara niciodata, in schimb a aranjat ca tatal luisi bunicul meu, plecat in Israel in 1954, sa se intoarca pentru o vizita in tara in 1964. IN ACEASTA PERIOADA NU EXISTAU RELATII DIPLOMATICE CU ISRAEL. De acea sint aproape convins ca acest avion nu pleca, ci venea via Paris, cu bunicul meu pe care il asteptau sute de evrei care au aflat ca cineva se intoarce din Israel. Ceva cu totul neorganizat si spontan. Nu a-si fi surprins ca in mijlocul acelori spectatori de la Baneasa sa ma gasesc si eu.3. Romania semnase in Paris, in cadrul unui acord international sponzorat de UNESCO, un Tratat de Nedescriminare in Invatamint, transformind o actiune sporadica al unui om fara suflet sau educatie intr-un act ilegal.4. Bunicul meu a fotografiat lista cu numele publicate la universitate si, in trecere prin Paris, intorcinduse in Israel, a presentato la UNESCO in Paris.Ambasadorul romin in Paris, dupa citeva zile, a explicat ca acesti studenti au primit, in urma solicitarilor prezentate in trecut, viza de iesire din tara si pentru asta s-a considerat ca Statul Romin n ar trebui sa ocupe locuri si sa cheltuiasca bani aditionali pentru mentinerea acestor cetateni in Universitate.CULMEA a fos ca pe toti aprox 60 de famili ne-au obligat sa placam, unele nici nu mai puteau, dupa 15 ani de cind facusera cerere, dar in van. Am plecat toti.Eu la Viena, intrun avion simisla, dupa care m-am stabilit cu familia in Italia, am terminat acolo Facultatea de Constructii, si dupa 20 de ani lucrind in Canada, Statele Unite si Sud Americam ma gasesc fericit de peste 15 ani in sudul Spaniei.In 1993, dupa aproape 30 de ani, m-am intors la Bucuresti sa celebrez impreuna cu alti 40 de prieteni din toata lumea 30 de ani de la sfirsitu liucelui Cantemir.repetind acest eveniment deja in alte 3 ocazii,Fotografia acestui avion la Baneasa a trezit in mine toate aceste amintiri aproape uitate.Si o intrebare. Cum functiona acest frumos oras fara atitea fire electrice pe toate strazile. Probabil totul in nimele progresului.