Tapetul - imbracamintea peretelui

foto tapetTapetul nu iese niciodata din moda. Acest lucru nu este de mirare, deoarece acesta aduce locuintei un aspect complet nou.

Tapetul inseamna individualitate

Istoria tapetului este foarte veche. Aceste decoratiuni ale peretilor au fost aduse in Europa inca din secolul al XVI lea, de catre negustorii asiatici. Primul intrat pe continentul nostru este tapetul chinezesc realizat de mana. Succesul acestuia a fost urias, iar Anglia si Franta au adoptat numaidecat aceasta tehnica a tapetului din hartie. In anul 1586 au aparut primii producatori din Europa in acest domeniu.

Odata cu descoperirea tiparului de catre Johannes von Guttenberg in secolul XIX, tapetul a inceput sa fie produs in masa. De atunci si pana in prezent "imbracamintea" peretelui face parte din orice tip de amenajare.

Astazi totul este permis, iar diversitatea materialelor din care este fabricat tapetul este foarte generoasa. Chiar daca nu s-au demodat niciodata, acum se pune mare pret pe amenajarea peretilor cu ajutorul acestui "invelis". Indiferent ca este elegant sau foarte simplu, cu modele si motive originale, tapetul reda locuintei un nou aspect si ii accentueaza individualitatea. Alegerea tapetului exprima personalitatea si stilul fiecaruia.

Tapetul cu motive din fotografii

Acest tip de tapet nu s-a mai purtat o perioada buna de timp, insa a revenit in forta anul acesta. Este adevarat insa ca exista anumite schimbari: peisajul cu munti sau cel cu palmieri a fost inlocuit de motive delicate, florale, scene idilice sau motive abstracte din marile metropole in alb-negru. Ceea ce se poarta sunt si fotografiile preferate imprimate pe un tapet, creativitatea neavand nicio limita in aceasta privinta.

Sursa foto

InCasa.ro

 

Comentarii:

OIavzjrIANKvhw postat pe 17 Iulie 2012
pxjLOrhP
„Doamna cu pisica alb?”, de C?t?lina Fometici, mi-a aniitmt cumva de scrisul lui Mircea Eliade ?i de unele povestiri cu iz gotic, een care descrierile de interior joac? un rol de seam?. Lumea pove?tii e bine f?cut?. Aproape la fel de bine stau lucrurile ?i cu personajele, c?rora le-ar fi trebuit totu?i ceva mai mult? densitate, lucru u?or de realizat dac? atitudinea lor fa?? de obiectele din jur nu ar fi fost preponderent contemplativ?. Intriga, acumulat? gradat pe2n? aproape de final, pare apoi u?or accelerat?, l?se2ndu-mi impresia c? autoarea a vrut s? scape ce2t mai repede de ap?sarea pove?tii pe care a eenceput-o cu grij?, cu delicate?e. Despre rome2neasca autoarei nu merit? s? vorbim, ci ne rezum?m la a-i transmite pe aceast? cale toate felicit?rile.