Fundatia casei

Alegerea tipului de fundație se va face prin proiectul de rezistență, în funcție de normative și zona seismică, de tipul terenului, condițiile climaterice, ținând cont eventual și de calitatea materialelor folosite în construcție.

Foarte important este ca fundația să prezinte siguranță în exploatare.

În cazul caselor prefabricate din lemn, datorită greutații reduse a acestui tip de structură, fundația poate fi realizată în sistem economic.

Studiul geotehnic efectuat prima oară (recomandabil) la cumpărarea terenului și a doua oara (obligatoriu) la obținerea autorizației de construire își dovedește pe deplin necesitatea. Fundațiile se pot executa din: beton simplu (B 100), beton armat (la un teren cu o structură neomogena, supus tasării); din piatră naturală cu sau fără mortar folosit cu rolul de liant (anrocamente folosite în zonele de munte și deal, de obicei pentru construcții mai ușoare); din zidărie de piatră (se execută din piatră de râu, prinsă în mortar); din beton ciclopian ( se obține prin înglobarea, în proporție de circa 30%, în beton, a pietrelor brute, a pietrelor de râu, etc.).

Adâncimea fundației se stabilește în funcție de: adâncimea de îngheț, existența pânzelor de apă freatice, caracteristicile rezulatate din studiul geotehnic, etc. Fundațiile de mică adâncime, caracteristice caselor prefabricate din lemn, pot fi continuie sau izolate.

Se recomandă ca fundația să iasă cu 25 - 30 cm deasupra nivelului solului pentru a se evita umezirea zidăriei pe timp de ploaie.

Pentru construcțiile ușoare (case, case de vacanță, garaje, etc.), o soluție recomandabilă este aceea a realizării unei fundații continue cu descărcări pe reazame izolate, care realizează o presiune efectivă mai mare pe teren, compensând presiunea de umflare.

Pentru a se asigura o stabilitate crescută și o exploatare normală a unei clădiri, atât terenul pe care se construiește, cât și fundația trebuie să îndeplinească anumite condiții:
- terenul trebuie să fie suficient de rezistent, astfel încât să nu cedeze sub apăsarea fundației;
- deformațiile pe care le poate comporta terenul nu trebuie să depașească limita admisibilă pentru tipul de construcție;
- fundația trebuie să fie alcătuită încât să aibă capacitatea de a transmite și repartiza uniform și în deplină sigurantă, efortul la care este supusă de către partea de suprastructură (construcția superioară);
- adâncimea de fundare trebuie să corespundă normelor, adică fundația să nu fie afectată de îngheț, umflarea sau contracția solului, afânarea acestuia. Un alt element de care trebuie să se țină seama o reprezintă dinamica pământului: alunecări de teren, seisme etc. Probleme apar atunci când solul în care se intenționează să se execute fundarea este sensibil la umezire, este argilos, cu umflături și contracții mari, ori este foarte compresibil.