Mansarda - dependinta de lux

Mansarda, folosita de obicei pentru a depozita obiectele vechi si inutile, a capatat in timp o alta intrebuintare, devenind la momentul actual unul dintre cele mai placute spatii de petrecere a timpului liber. Denumirea de "mansarde" a fost popularizata de catre arhitectul francez Francois Mansart (1598 - 1666), care a folosit acest termen in majoritatea lucrarilor sale.

 

De-a lungul timpului acest spatiu rezidual a primit diferite destinatii. Folosita initial ca spatiu de locuit al servitoriilor (insalubru si distinct fata de marile saloane ale palatelor), mansarda a devenit in secolul al 19-lea un loc propice pentru artisti, capatand conotatii culturale. Principalul aspect care a determinat aceasta schimbare a fost acela al pozitionarii: izolat de lumea ostila, aflat undeva deasupra, artistii l-au considerat o punte de legatura cu cerul, un spatiu propice creatiei si visarii.

 

Din cauza problemelor de ordin tehnic si estetic podul, aceasta incapere mica, ingusta si izolata, nu oferea conditiile unei locuiri confortabile, motiv pentru care proiectarea mansardelor a devenit o adevarata provocare pentru arhitecti.

 

In prezent mansarda a devenit un spatiu perfect integrat locuintei, imbinand in compozitia amenajarii elemente moderne de design, materiale si tehnologii contemporane, capatand valori estetice ridicate si oferind un confort din ce in ce mai sporit. Destinatiile acestor spatii cochete s-au diversificat, astfel ca o mansarda poate fi trasformata la fel de bine intr-un dormitor rustic, intr-o sala de jocuri moderna sau intr-un birou ultradotat.

 

Exista cateva aspecte pe care orice proprietar trebuie sa le aiba in vedere atunci cand decide sa trasforme podul casei intr-o incapere agreabila.

 

- Lumina: in cazul in care nu exista suficienta lumina naturala, se pot instala ferestre mai mari sau corpuri de iluminat care sa creeze un spatiu luminos si primitor;

- Izolatiile, incalzirea, ventilarea

- Podeaua

- Spatiul de trecere de deasupra capului

- Caile de acces


 www.incasa.ro

23.08.2008

Comentarii:

JJefgR50IXB postat pe 01 Septembrie 2013
KWRuMxR6NG
La inceput, totul o sa ti se para farte slo-o-ow. Si fotare zen. Cam ca intr-o statiune, comparativ cu Bucurestiul. Lume ceva mai relaxata, poate un pic mai curat, mai putini bronzati, scuipat, injuraturi. Ardeleanului ii place sa faca lucrurile incet, cu cap, thorough, si fotare meticulos. Rezultatele sint de multe ori surprinzator de bune, desi ca-ntodeauna, exista si exceptii care rateaza in stil mare principiul calitatii. Dar toate acestea, vei vedea si tu dureaza mult mai mult decat esti tu obisnuit. Si chiar daca unii se mai streseaza uneori, lucrurile merg, bine-mersi, in ritmul si in fagasul lor, greu de clintit. Da' bine. Traficul e tot inghesuit la orele de varf, dar nu imposibil, orasul fiind mult mai mic, e mult mai usor de parcurs. Nightlife exista, ca doar e si studentime multa. Oamenii se impart si-aici pe sine intre alergatura-de-business, si-un pic de joie-de-vivre, in timpul ramas. Sint lucruri frumoase de vazut, si in general se mananca bine, dar nu e cu mult mai ieftin ca Bucurestiul. De fapt cred ca-n ambele parti exista chestii scumpe , chestii ieftine , si chestii bune. Si uneori mai gasesti si chestii facute cu bun gust. You just gotta find all the right places. A, si inca ceva, zic eu, important. Bunul simt al ardelenilor nu e doar un mit. Chiar daca o buna parte a clujenilor sint (din nou la fel ca la Bucuresti) venetici, exista lucruri bune care se prind chiar si de acestia. In other words, uneori mai auzi si cate un firav pardon , cand cineva te calca pe bataturi. O specie ciudata, aproape extincta prin zonele mai calde, inspre sud. Cititorii nostri, plus inca o mana de oameni de valoare. Ceea ce le dorim si celorlalti.

HlKlIZnDoKcQRvXIlrB postat pe 18 Martie 2012
KywZnsYuVWTejLQ
AFAICT you've cvoeerd all the bases with this answer!